18% din energia electrica produsa în România la ora actuala, este energie nucleara. De la stabilirea amplasamentului si pâna la dezafectare si redarea terenului în folosinta agricola, o centrala nucleara, este evaluata privind impactul radiologic asupra populatiei si mediului.
Centrala nucleara de la Cernavoda a dezvoltat înca de la începutul anilor ’80, studii socio-demografice si a implementat programe de monitorizare a radioactivitatii mediului.
Alegerea amplasamentului centralei nuclearoelectrice s-a facut în acord cu specificatiile Normelor Republicane de Securitate Nucleara, care prevad atât factorii ce trebuie luati în considerare în stabilirea amplasamentului din punctul de vedere al securitatii nucleare, cât si criteriile demografice privind zonele de excludere si de populatie redusa.
Factorii care au fost luati în considerare includ, pe de o parte, caracteristicile fizice ale amplasamentului (seismologice, geologice, meteorologice si hidrologice), caracteristicile socio-demografice si de utilizare a terenului si pe de alta parte, caracteristicile de proiect ale reactorului si modul de exploatare propus (utilizarea si nivelul maxim de putere propus, natura si inventarul de radioactivitate, normele si standardele tehnice aplicate la proiectul reactorului, caracteristicile de securitate nucleara considerate în calculele tehnice ale instalatiei si barierele existente în calea eliberarilor de materiale radioactive în mediu).
Pentru protejarea populatiei împotriva riscului expunerii la radiatii, în jurul fiecarui reactor s-au stabilit o zona de excludere, cu raza de 1 km si o zona de populatie redusa, cu raza de 2 km.
Pentru o estimare cât mai corecta a impactului functionarii centralei asupra mediului, în perioada 1984 - 1994 a fost derulat programul de monitorizare preoperationala a mediului la CNE Cernavoda. Masurarile efectuate în cadrul acestui program au detectat modificarile de radioactivitate a mediului produse ca urmare a accidentului de la Cernobil din 1986. Începând cu anul 1990, valorile concentratiilor radionuclizi în factorii de mediu au revenit la valorile normale de dinainte de 1986.
Centrala nucleara a implementat începând cu punerea în functiune a Unitatii 1 un program de monitorizare a radioactivitatii mediului, pe baza cerintelor legislatiei nationale si a practicilor validate pe plan international în industria nucleara. În conformitate cu practicile internationale, centrala a construit si si-a dotat propriul Laborator de control al radioactivitatii mediului si a stabilit o retea de puncte de prelevare a probelor, sau de amplasare a unor statii de monitorizare continua, în diferite locatii pe o raza de 30 km în jurul centralei.
Programul de monitorizare de rutina a mediului elaborat la CNE Cernavoda a fost aprobat de catre CNCAN, în anul 1995, dupa ce a fost auditat de AIEA. Implementarea acestui program a început în martie 1996. În perioada 1996 - decembrie 2009, au fost masurate peste 12000 de probe de mediu pentru determinarea concentratiei de radioactivitate.
Tipurile de probe analizate sunt urmatoarele: aer (particule sub forma de aerosoli, iod, vapori de apa), sol, sediment, depuneri atmosferice, probe alimentare (lapte, peste, carne de porc, vita si pui, legume, fructe), apa de suprafata, apa potabila, apa freatica.
Sunt efectuate de asemenea masurari ale dozei gamma externe. În jurul centralei si pe o arie cu raza de 30 Km a fost stabilita o retea de 62 de puncte de monitorizare cu dozimetre termoluminiscente pentru masurarea dozei gamma. Au fost efectuate analize de spectrometrie gamma, analize beta globale si analize specifice pentru detectarea tritiului si C-14 prin spectrometrie cu scintilatori lichizi. Probele alimentare pentru analiza sunt procurate de la producatori locali sau din piata agroalimentara din Cernavoda, Seimeni, Medgidia, Satu Nou. Permanent rezultatele monitorizarii radiologice a mediului sunt comparate cu rezultatele programului de monitorizare preoperationala a mediului desfasurat în perioada 1984 – 1996. Pâna în prezent nu au fost detectate modificari ale radioactivitatii mediului în zona orasului Cernavoda fata de perioada anterioara punerii în functiune a unitatii nucleare.
CNE Cernavoda este autorizata sa utilizezez ca apa de racire apa din fluviul Dunarea, via Canal Dunare - Marea Neagra bief I. Apa calda este returnata in Dunare via canal Seimeni sau in Canalul Dunare- Marea Neagra bief II.
Se utilizeaza substante chimice specifice: hidrazina, morfolina, ciclohexamina pentru conditionarea chimica a sistemelor, acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura ferica, var in procesul tehnologic pentru obtinerea apei deminareralizate in Statia de Tratare Chimica a Apei si bioacid ca agent de control a incarcaturii macrobiologice in apa tehnica de serviciu.
Programul de Monitorizare Chimica a efluentului lichid inactiv a fost conceput si aplicat pentru a verifica si demonstra respectarea cerintelor autorizatiei de gospodarire a apelor.
- Conform acestui program toate substantele chimice utilizate pentru conditionarea chimica a sistemelor centralei sunt monitorizate in efluentul lichid.
- Tratamentele cu agent de control al incarcaturii macrobiologice se efectueaza localizat, numai pe circuitul de apa tehnica de serviciu, avand ca scop limitarea fixarii si cresterii scoicilor in conducte si echipamente.
- Substantele chimice utilizate pentru obtinerea apei demineralizate sunt monitorizate si sunt neutralizate inainte de evacuarea in efluent.
Concentratiile tuturor acestor substante in efluentul lichid se situeaza sub limita autorizata pentru evacuare.
De asemenea se masoara temperatura apei calde evacuate si s-au efectuat studii privind impactul termic al evacuarii apei calde in Dunare si Canalul Dunare - Marea Neagra.
